Mănăstirea Adam,
Comuna Drăguşeni, Judeţul Galaţi
Cercetare arheologică preventivă - 2006

          Cercetarea arheologică preventivă, desfăşurată în anul 2006, la Mănăstirea Adam a avut ca obiectiv degrevarea de sarcina istorică a unei suprafeţe de aproximativ 600mp, pentru ridicarea unei noi construcţii multifuncţionale pe latura de est a promontoriului "Apărătura", la nord-est de actuala biserică. Obiectivul este înscris în Lista Monumentelor Istorice la poziţia GL-II-m-B-03073 şi în conformitate cu legislaţia existentă s-au realizat cercetări arheologice preventive în vederea descărcării de sarcină istorică. Cercetarea a fost realizată de Muzeul de Istorie din Galaţi, activitatea fiind coordonată de arheologii Mircea Nicu şi Costel Ilie.
          La suprafaţa solului pot fi sesizate resturi de cărămidă provenind de la diferite construcţii, în diferite puncte din incinta mănăstirii, precum şi zonele de înhumări, de pe laturile de nord şi de sud ale bisericii, cu morminte încadrate cronologic de la începutul secolului al XIX-lea până la mijlocul secolului al XX-lea.
          Cercetarea arheologică a fost realizată prin practicarea a 12 unităţi de cercetare şi informare stratigrafică, secţiuni şi casete de diferite dimensiuni.
          Au fost puse în evidenţă urme ale vechilor chilii şi a bisericii vechi, la de nord-est de biserica actuală, constând în surprinderea zidurilor de fundaţie ce provin de la acestea. Aceste construcţii au funcţionat începând cu secolul al XVII-lea, până către mijlocul secolului al XVIII-lea, biserica veche şi în secolele XIX şi XX, locuinţele destinate vieţuitorilor mănăstirii. Au mai fost descoperite un număr de opt gropi menajere, datate pe baza materialului recoltat în secolele XIX şi XX, precum şi patru morminte datate în secolele XVIII şi XIX.
          În urma cercetărilor efectuate în situl Mănăstirea Adam, au fost puse în evidenţă ziduri de fundaţie ce provin de la o biserică mai veche, probabil prima biserică din piatră şi cărămidă construită la Adam, în secolul al XVII-lea. Viitoarele cercetări arheologice sperăm că vor pune în evidenţă întreg ansamblu religios, constituit din construcţiile anexe ale mănăstirii, vechea biserică, precum şi necropola localizată la sud de aceasta, din care au fost dezvelite doar patru morminte.
          Zona unde au fost depistate urmele bisericii vechi din secolul al XVII-lea, poate fi protejată în vederea conservării in situ a monumentului arheologic şi includerea acestuia în lista monumentelor istorice. Prin amenajarea unui muzeu de sit, cu folosirea materialelor arheologice descoperite, se poate crea un punct de interes şi de atracţie pentru vizitatori şi pelerini.